Mara. 4 luni jumate. Maladiv de curioasa si de curajoasa.
Marei nu ii este frica de vana, pentru ca baita s-a desfasurat pana acum exclusiv in ghiuveta. Asadar vana reprezinta un loc de atractie si distractie:
– se plimba tantosa pe marginea vanii si se lasa sa alunece gratioasa pe suprafetele albe si usor umede;
– ii place cum miroase, a plante, a uleiuri, a dulce;
– ii place sa stea sub cada cand mami face baie pentru ca e cald si bine;
– dar mai alesa colo se intalnesc EI; fascinanti, zemosi, parfumati; smotocibili; ei, BURETII! Astfel buretele de baie a lui mami este destul de bun, mare si verde, parfumat de la gelul de dus (mmm portocale si lapte!); dar centrul atentiei il reprezinta buretele cu miros de tix si de solutie de indepartat piatra si rugina…ca deh, gusturile nu se discuta. Mai ales ale unei pisicute de 4 luni jumatate.
Asadar, se ia buretele si se scutura bine. Pe limbutza si pe nasuc ramane un gust umed si specific. Apoi se prinde bine, temeinic, se sare cu buretele in gura (si ce daca e mai mare ca mine?! ca doar sunt pisicutza voinica!) si se fuge in camera, pe mijlocul covorului. Acolo se incepe operatiunea „hai sa destramam buretele sa vedem ce gasim” si „hai sa imprastiem bucatele mici de burete pe covor pentru ca mi-s designer felin„.
Si vine mami…si urla! Si ia buretele si pune altul in locul lui.
Si pentru ca ma saturasem sa schimb buretele am ales sa i-o coc pisicutei. Asa ca am umplut vana cu apa si am asteptat. O ora, doua, trei. Si brusc aud un pleoscait, un urlet prelung si Mara fugind in camera siroind de apa.
„Smotocibili”??? :)))) Doamne, cum iti inveti minte animalele… Eu nu sunt asa inventiva pentru a-mi dezvata cainii de anumite obiceiuri… 🙁 Tre’ sa ma consiliezi. Numai ca m-am obisnuit atat de mult cu apucaturile lor ca nu mai imi dau seama deja ce ma enerveaza. 🙂 De fapt cred ca nu ma mai supara nimic.
si eu am avut o dilema de genul asta cu aldo, pentru ca el sare ca disperatul pe oricine intra in casa. si vroiam sa-l dezvat ca uneori nu era vazut cu ochi buni. dar apoi m-am gandit ca, bine, bine, nu mai sare! si cand vin eu acasa cum o sa fie??? 🙁 si atunci am renuntat la idei coercitive si aldo tot sare pe oricine!
pisicile nu se spala !!!
crede-ma, daca o vedeai pe mara in ce hal arata cand a ajuns la mine, vei intelege de ce era imperios necesar sa faca baita! urgent!
Pisicile se spala. Nu des, insa se spala. Cu atentie sa nu le intre apa in urechi. Inainte de orice concurs de „miss si mister” pisica/pisoi crescatorii isi spala odraslele. Persanele se spala mai des pentru ca au prea multa blana si nu pot singure sa scape de tot surplusul de par + periajul zilnic.
Ama, eu nu privesc cu ochi buni castigul tau de un punct, acu’ esti constienta ca n-o sa-i mai faci vreodata baie si la litiera (presupun ca e in baie) cum mai ajunge amarata?! Mizeaza pe faptul ca pisicile (cel putin Tisa) uita repede, si la suparare, tine doar cateva ore… Saraca, mi-e si mila de ea… Ce te-o fi injurat in mintiuta ei, cum o fi injurat „ce coada mea, a innebunit mami de tot???” Saraca… prea dura era lectia asta… Iar zambesc, iar ma uit la poza si iar zic… saraca…