Mi-am dat seama ca nu am mai scris de multisor de sarcina. Si timpul zboara si azi-maine nici nu mai sunt gravida :)) Am zis ca eu simt ca luna aceasta (martie) Natalia va veni pe lume. Sunt curioasa daca asa va fi sau se va incapatana sa faca doar cum vrea ea.
Poza de mai sus a fost facuta la controlul de 32 de saptamani…cand Natalia avea de fapt 33 si 4 zile. Dar sa le luam pe rand.
Probabil va amintiti tragedia, pe care am incercat sa o tratez cu maxim de calm si de optimism, de la controlul de 28 de saptamani cand ni s-a spus ca am placenta joasa si de aici o serie de mici neplaceri: odihna, probabil dupa 34 de saptamani stat doar la pat, cezariana si risc de hemoragie si nastere prematura. Bebele in sine nu e afectat, doar eu trebuie sa am mare grija.
Si mergem noi la controlul de 32 de saptamani si ce sa vedeti?!
Natalia trecuse deja de 2 kilograme si luase un avans serios, astfel incat ni s-a mutat DPN-ul (data posibila a nasterii) la 3 aprilie!
O puteti vedea in poza cat e de bucalata! Eu din clipa in care am vazut-o pe ecran nu puteam sa zic decat „Ioi dar ce a crescut!” si asta pentru ca in ultima luna nu pusesem pe mine un kilogram intreg si nu puteam sa cred ca toata greutatea in plus de la cantar s-a dus doar pe Natalia! ;))
Apoi a urmat si vestea ca placenta s-a ridicat, deci am scapat de toate grijile, nu mai avem nevoie de cezariana si nici griji de nastere prematura nu mai trebuie sa imi fac.
In curand o vedem din nou (la 36 de saptamani) si nu imi vine sa cred cat de putin timp mai e pana o s-o vedem si in realitate. Pana atunci comunicam prin lovituri si ciocanituri. A ramas extrem de cuminte noaptea si mai nou a mutat spectacolul principal al zilei dimineata.
Sughite foarte mult si des si de obicei sughitatul e semn de trezire sau ca joaca s-a incheiat.
Eu in schimb ma misc tot mai greu, suflu greu si incep sa ma doara serios soldurile. Iar dupa o tura de joaca a Nataliei ma arde stomacul de am impresia ca si cerul gurii imi ia foc.