Desi doream sa citesc aceasta carte, multi ani nu m-am atins de ea din cauza filmului. Imi era teama fie sa mi spulbere imaginea formata, fie sa am o alta perspectiva asupra Amantului. Nu m-am inselat.

Amantul este o carticica de 100 de pagini, o carte de citit dintr-o data.

Chiar recomand lectura ei dintr-o singura bucata – lumea creata de Duras este atat de fermecata incat ar fi pacat sa rupeti vraja cu activitati prozaice.

Scris in 1984, Amantul este un roman autobiografic, prezentand povestea de iubire dintre autoare si un barbat chinez.

Actiunea romanului se petrece in 1929 in Saigon, cand autoarea avea doar 15 ani.

Provenind dintr-o familie dezbinata de o mama instabila emotional, de un frate violent si hot, autoarea creste libera si nesupravegheata.

Intalnirea cu bogatul om de afaceri chinez duce la o poveste de dragoste pasionala dar si o calatorie initiatica in descoperirea feminitatii, a iubirii si maturizarea copilului inconstient.

Daca la inceput este doar un obiect al dorintei arzatoare a amantului sau, tanara fata incepe sa descopere placerea si iubirea ceea ce duce la o inversare a centrilor de putere.

Desi la suprafata pare sa fie reluata tema Lolitei si a nimfetei,temele mai profunde ale romanului nu aduc nimic din opera lui Nabokov.

Romanul este construit prin imagini aleatorii intre trecut si prezent, fara a avea un tipar, urmand mai degraba legatura subiectiva dintre amintiri. Actiunea este insa usor de urmarit si nu ridica probleme deosebite in urmarirea firului narativ.

Rar se intampla insa ca filmul sa fie la nivelul cartii. De aceasta data putem vorbi de doua opere de arta cu valoare similara, desi pentru mine vraja filmului a fost mult mai puternica decat cea a cartii.