Din seria „citesc aberatii ca si cum nu as avea nimic mai bun de facut” am lecturat si carti a caror valoare indoielnica m-a impiedicat sa le dedic un timp mai indelungat de atentie. Astfel, prima in serie ar fi Running Wild, un fel de roman politist.
Actiunea romanului are loc in vara lui 1988 in cartierul rezidential Pangbourne Village. Aici, intr-o frumoasa dimineata, 32 de adulti sunt asasinati cu sange rece si 13 copii dispar fara urma. Crimele se desfasoara in 30 de minute si nici o camera de filmat nu inregistreaza nimic deosebit.
Psihologul Richard Greville vine sa investigheze cazul.
Atentie la copii!
Este de asteptat ca atunci cand citesti cum 32 de adulti au fost asasinati in cele mai fanteziste moduri, sa te duca gandul la criminali profesionisti sau la psihopati cu infinita imaginatie. Ei bine, eu inca de la primele pagini am exclamat convinsa ca asasinii sunt de fapt copiii.
Minte bolnava? Nu stiu. Nu cred.
Poate un pic mai multa imaginatie si scrisul transparent.
Motivul crimei: „Ne iubiti prea mult!”
Daca un cititor experimentat nu se oripileaza la gandul criminalitatii juvenile (vezi Imparatul mustelor, William Golding), motivul crimelor este unul ce te nauceste.
Copii au recurs la crima pentru a se elibera de viata perfecta, de parintii perfecti, iubitori si intelegatori. Motivatia oferita nu numai ca este insuficienta dar este si nefondata: nu imi pot imagina cum un grup de copii cu varste intre 8 si 15 ani pot sa actioneze in mod compact si sa se revolte impotriva celui mai natural lucru din lume – iubirea!
Avantaje
Avantajele romanului sunt doar de natura tehnica: pagini putine, fonturi mari.