Poate ca e din cauza jocului morbid inventat de mine din noaptea/ziua/vara in care a murit bunicul: urmaresc daca si cand ziua mortii este foarte aproape de ziua de nastere.

De aici probabil aceasta sfarseala, aceasta stare de epuizare, aceasta atitudine nihilista. Probabil exista ceva porti energetice, ceva gauri in cer, alte dimensiuni, lucruri pe care tot anul nu le simt, dar care se casca uriase acum. Sunt zilele cand zambesc scrasnind din dinti, zilele in care alung, in care cinismul si violenta imi sunt scuturi de netrecut.

Bunica imi spunea ca e o zi magica. Si am crezut, pentru ca an de an, ma trezea cu o voce vesela ce acompania huruitul obloanelor masive de lemn, lasand sa navaleasca in camera calda stralucirea zapezii de pe munte: „Uite, ingerasul tau iar a adus zapada de ziua ta!”

Alta bunica, una obscura, imi spusese o data o poveste suierata prin gura stirba si murdara: e o noapte pagana cea in care m-am nascut eu (se referea la Saturnalii), noapte in care se nasc vrajitoarele ce nu pot fi atinse de blesteme si regii meniti sa conduca lumea.
Evident eu eram o vrajitoare…
Cu timpul, daca ar mai fi trait (iar vorbim de viata si de moarte), probabil ca as fi putut-o contrazice cu date istorice, cu notiuni mitologice si cu rationamente simpliste. Dar nu am apucat, iar povestea, ramasa astfel veridica (prin ratarea unei dispute asupra ei), ma face tot mai furioasa ca nu acumulasem pana la varsta de 9-10 ani suficiente lecturi cu caracter religios si mitologic.

Vasta lume a internetului imi ofera si de aceasta data o inedita sursa de cugetare asupra acestei zile:

141,578 People

In alta ordine de idei:

Weekendul acesta – pe langa depresia traditionala de sezon – este unul extrem de ocupat. Voi pleca la drumul lung (cu catelul si pisica inghesuiti in masinuta mea)spre casa, unde ma astept sa ma napadeasca intreaga pleiada de rude iubitoare care nu m-au mai vazut de un an.

Daca o sa mai am timp, voi mai scrie. Daca nu, probabil ca o sa revin in ajun cu un post categoric mai optimist, scris dupa o masa copioasa (gatita de mama) si dupa doua zile de rasfat general si multe cadouri.

PS Pentru curiosi, ziua de care vorbeam (cica a mea) e pe 22 decembrie 🙂

*later edit: listen to this