Stiti vorba aia cu iarba e mai verde de partea cealalta a gardului? 
Ei bine, sa luam aceasta vorba si sa o transpunem la mame. Asa, la cateva luni, un an, doi dupa nastere, cand suntem puse in fata alegerii: ne intoarcem la lucru sau ramanem acasa cu copilul?
Indiferent ce alegi, vesnic „partea cealalta” iti va parea mai privilegiata. 
Ramai acasa? Tanjesti dupa libertatea de a pleca de acasa fara copil, sa fii mai usoara avand grija doar de tine, fara sa fii vesnic atenta la tine + 1 (sau 2), te gandesti ca la o gluma la multi-tasking-ul de la birou pentru ca ultimele luni din viata ta te-au invatat ce inseamna cu adevarat sa faci 10 lucruri deodata.
Te intorci la lucru? Iti e dor de copil, mori de ciuda ca altcineva iti povesteste ce si cat a mancat, mamele care stau acasa iti par niste lenese (desi nici tu nu iti vedeai capul de lucru cand erai acasa), idealizezi zilele de stat acasa cu copilul.
Cred ca fiecare parte are sacrificiul ei de facut si fiecare mama stie ce e mai bine pentru familia ei. Uneori – de cele mai multe ori – nici macar nu e vorba de copil, ci de bani. Si sunt familii unde venitul mamei e indispensabil si familii unde e mai economic ca mama sa ramana acasa. 
Cred ca fiecare femeie merita un munte de respect, pentru ca fiecare sacrifica ceva. Pentru ca se minte singur cel care spune ca le are pe toate. Pentru a atinge un echilibru trebuie sa tai de undeva, pentru ca ziua are doar 24 de ore, pentru ca mama e doar una si pentru ca fizic nu poti fi in doua locuri deodata. 
Pentru ca vinovatia apare in ambele cazuri si nu exista o alegere universal buna si fara aspecte negative. 
De aceea e nevoie de intelegere si respect. Indiferent de care parte a gardului esti. 
Pentru ca parerea de rau, privitul cu jind in ograda vecinului, nemultumirea, parjoleste si iarba si inima.
 
Nimeni nu are iarba verde in curte daca nu o uda. 
Si indiferent unde te impinge viata, e mult mai important sa apreciezi din plin ceea ce ai si sa ajungi la pace cu deciziile si contextul vietii tale. 
Iarba inverzeste oriunde, fie ca esti o mama casnica, fie ca imbraci in fiecare dimineata hainele „de oras”. Pentru ca iarba nu creste cu bani, ci creste cu dragoste, cu zambete si imbratisari. Iarba creste in liniste si armonie, inverzeste si se bucura de razele unei familii fericite si unite.