Azi a fost o zi trista pentru mine.
Rox Dudus m-a rugat sa o ajut cu o proaspata mamica din Timisoara, aflata intr-o maternitate unde este descurajata pur si simplu sa alapteze. Am fost de acord cu oarecare emotie, nu de alta, dar nu ma simt prea experimentata – in fond alaptez de doar 5 luni.
Si azi dimineata am vobit la telefon cu mamica de care va ziceam. Si i-am povestit prin ce am trecut eu si am incurajat-o, i-am zis ca oricat de greu pare la inceput, in cateva saptamani va deveni cel mai natural si mai firesc lucru cu putinta, iar decizia alaptarii va fi cea mai buna hotarare pe care a luat-o.
Apoi, la cateva ore distanta, am vazut ca mamicile din Constanta se aduna intr-un grup de suport pentru alaptare – unde discuta despre alaptare, despre temeri, nelamuriri si unde si viitoarele mame pot sa afle povesti si experiente reale.
Am pus pe wall-ul meu de FB intrebarea daca nu vor si mamicile din Timisoara sa se adune, din cand in cand, sa discute despre asta. Avand proaspat in minte si cazul mamicii, efectiv descurajata de asistente sa alapteze, certata ca insista sa isi puna copilul la san.
Ca wall-ul a ramas gol si nimeni nu a spus nimic a fost pentru mine o situatie care mai degraba m-a surprins. Acum, ori in Timisoara nu se prea alapteaza, ori mamele nu simt nevoia de comunitate si sa se ajute unele pe altele.
Mai sper totusi ca mesajul meu nu a ajuns in directia dorita si ca in viitor vor exista alte mame, care vor simti nevoia sa ofere si sa primeasca sprijin despre alaptare.
Apoi tristetea mi-a fost si mai tare adancita pentru ca am realizat in ce pericol ne aflam ca tinere mame.
Vedeti voi, uneori imi e si rusine sa readuc pe blog discutia despre alaptare. Veti zice ca am ajuns sa vorbesc doar de alaptare, scutece si bebelusi. Intr-o oarecare masura este adevarat, dar este si firesc pentru ca si viata mea s-a schimbat, iar acest blog urmareste tocmai evolutia mea.
Dar vorbesc mai insistent despre alaptare decat despre orice altceva. Si incep sa o fac cu tot mai multa convingere si uneori cu furie pentru ca realizez cu ce inamic mare ne confruntam.
Nu esti in nici o clipa mai vulnerabila decat atunci cand nasti – organismul este tocmai dupa o incercare grea, ai in brate minunea mult-asteptata si toti ce iti doresti este sa poti sa ii oferi tot ce este mai bun.
Si atunci cand esti atacata inca de la primele ore de informatii care mai de care mai imbietoare, de multe ori spuse direct si de personalul medical, se intampla sa pleci urechea si sa crezi.
Pentru ca mesajul marilor companii producatoare de lapte praf este spus pe ton mieros si imbietor – nu, ei nu condamna alaptatul. Ba mai mult, iata, au scris pe reclame ca il recomanda! Dar stai putin – uite, aici zice de completare. Daca nu ajunge laptele sau daca laptele nu are o calitate buna.
Si daca ai vreo neliniste sau un dubiu, te linistesc ca proprietatile laptelui matern si noua si revolutionara lor formula sunt similare calitativ.
Si se infiltreaza peste tot.
De exemplu, am nascut intr-un spital care m-a ajutat sa alaptez. Au tras asistentele de sanii mei, mi-au tinut copilul pana curgea apa de pe ele de epuizare. Tot respectul.
Am plecat din spital alaptand fara probleme si avand lapte sa mai hranesc inca vreo 5 bebelusi.
Totusi am primit o cutie mare de lapte praf. Sa o am acolo in „caz de nevoie”.
(Am luat-o pentru ca eu folosesc lapte praf la paine).
In aceasi ordine de idei, trebuie sa fim FOARTE atente de la cine primim sfaturi despre alaptare.
Nu va incredeti intr-un doctor cae va vorbeste de „lapte slab” sau va recomanda celebra „completare”.
Nu uitati ca ei pot avea o agenda in spate: firmele producatoare sunt foarte puternice si bogate. Si nu sunt zgarcite cu recompensele. Iar alaptatul este GRATIS!!!
M-a surpins extem de neplacut sa constant ca intr-un curs pentru gravidute, la lectia despre alaptare, se vorbeste despre alegerea laptelui praf!
Mi se pare incredibil! Si incredibil de periculos.
De aceea va rog – fiti foarte atente de la cine primiti sfaturi!
Nu lasati sa va sadeasca indoiala in suflet – laptele va curge si va fi bun! Mai intai veti cadea voi din picioare inainte sa fie laptele „prost”. Pentru ca organismul mamei da copilului tot ce are ea mai bun – asa e natura!
Nu lasati sa se apropie de voi sub masca unei minciuni mieroase si sa va faca sa va indoiti de voi – da, e bine ca alaptezi, dar daca copilul tau nu se satura? daca nu ii asiguri toti nutrientii? uite, in praful nostru (sintetic sic!) miraculos avem adunate tot binele din lume pentru bebelusul tau.
Nu lasati sa va descurajeze cu grafice de crestere – daca copilul nu creste, trebuie supliment ca ai lapte prea prost! daca creste, trebuie scoasa masa de noapte (dat ceai, tot de ei produs) ca ai lapte prea gras. Nu uita ca fiecare copil are ritmul sau de crestere!
Peste tot vad in jur reclame la lapte praf.
La doctorita mea masa este plina de brosuri de alaptat tiparite de un producator de lapte praf. In ele se vorbeste despre alaptare, DAR daca nu ai lapte „bun” iti ofera minunatul lor produs. Nu ai de ce sa te ingrijorezi, e firma serioasa, uite ce hartie lucioasa si copii dolofani sunt pe coperta!
Pe masini in oras vad semne de „bebe la bord” de la producatori de lapte praf.
Raionul din magazin pentru bebelusi este sufocat de cutiute de tabla. Colorate in culori pastelate, stralucitoare si cu desene dragalase. L-ai lua si sa il ai ca obiect de decor in camera bebelusului, atat sunt de dragalase. Cum poate fi acolo ceva rau? Si parca simti asa, cum incolteste in mintea ta de consumerist, nevoia de a cumpara ceva SI pentru copilul tau. Cum sa iesi din magazin si sa nu ii iei nimic? Un pic de laptic, un pic de ceiut. Ceva acolo, ca pentru bebelusi.
Si asta, cand in voi sta laptele. Adevarata potiune magica, cu ingrediente 100% naturale, adaptate bebelusului vostru, cu anticorpii fix din mediul in care traieste, la temperatura ideala si in recipient steril.
Si e GRATIS! :)))
uoofff Ama, ai atata dreptate! am alaptat 1 an si 2 luni, am avut dureri, frici, mastita, nopti nedormite (asta cu noptile nu s-a schimbat nici acum, dupa 4 luni de lapte la bibe, mica mea tot din 2 in 2 ore se trezeste), cateodata imi doream sa am unj bibe cu lp la indemana dar fata mea, mai inteleapta, n-a acceptat nicicum nici bibe cu apa noaptea! Nici cand productia a inceput sa-mi scada maxim, cu tot statul ei la san toata noaptea, nici atunci n-a vrut lp! Acum, ma uit inapoi si nu regret nicio secunda durerile si temerile si toate cecelalte care atunci ti se par aproape de neportat pana cand bebe isi gaseste locul; lui la pieptul tau si-si ridica ochisorii lui spre tine, iti multumeste parca pt tot ce faci pentru el, cu toate ca asta e NATURAL, asta e ceea ce fac toate mamiferele, isi hranesc puii cu laptele lor!
Ce frumos ai scris. Asa e, ai mare dreptate, si mie mi se par foarte importante grupurile de sustinere si incurajez toate gravidele pe care le cunosc sa mearga acolo, dar multe nu vad rostul si nu merg. Cad apoi prada doctorilor prin maternitati. Ori nu stiu eu sa ma exprim, ori trebuie sa te dai cu capul de pragul de sus ca sa-ti dai seama. O cunostinta mi-a spus la un moment dat ca alaptarea e ceva natural si asa cum bunicile s-au descurcat fara grupuri de suport asa o sa se descurce si ea. Nu sunt de acord; bunicile nu aveau lapte praf cu bifidus 😀 si erau inconjurate de femei care alaptau. Nu e si cazul nostru, din pacate.
Da, frumos intr-adevar. As vrea sa fie asa ceva si in Bacau :).
Zicea Iulia in postul anterior ca multe gravidute nu vad rostul acestor intalniri, asta pentru ca nu vor sa alapteze. Parerea mea este ca multe din mamici nu vor sa se oboseasca prea tare, vor sa doarma bine noaptea, sa iasa in oras pana tarziu, iar alaptatul, cel putin la inceput, nu prea le lasa….
De fapt, mie mi se pare ca e chiar invers. Alaptatul iti da o libertate incredibila. Poti sa iei copilul cu tine oriunde si oricand. Mancarea lui este cu voi, la temperatura potrivita, in cantitatea necesar, in ambalajul curat sterilizat tot de lapte gata sa ajunga in gurita celui mic. Si eu simt delasare din partea personalului mdical, uneori indiferenta si in anumite cazuri rautate. Stiu cazul unei mamici care a rugat insistent asistentele sa nu hraneasca copilul cu lapte praf in spital pentru ca intentiona sa alapteze si cand i l-au adus bebele era cu urme de laptic la gurita. Nu te descuaja legat de acest proiect. Cred ca femeile care vor avea nevoie de indrumare vor gasi pana la urma un sfat bun.
va multumesc mult de incurajari! eu mai spun in dreapta si in stanga despre asta, cine are urechi de auzit 🙂 si sa vedem daca va exista o mobilizare in viitor.
Cata dreptate ai. Eu dupa toata experienta mea, culminand ce cea din ultimele zile, am ajuns la concluzia ca e vorba despre comoditate. Si cu intalnirile si cu alaptarea.
Cu intalnirile ptr ca e mai comod sa ramai acasa sau sa-ti vezi de treburile tale decat sa te implici invre-o actiune/proiect/eveniment.
Aseara stateam in vana si ma gndeam exact la asta. scuze se gasesc pentru orice nu trebuie sa ne gandim mult. Dar daca in loc de chemarea la implicare se face o chemare la promotii, reduceri, ocazii unice, etc… ia sa vezi cum toate ne-am face timp, si nu ar conta ca aflam pe ultima suta de metri.
Cu alaptarea e alt bai. Femeia (ca si barbatul de altfel 🙂 ) tinde sa ramana indepententa. Orice lucru/conditie/solicitare care are rolul de a o scoate din tendinta ei, este respins. Alaptarea te solicita, te pune mereu la dispozitia copilului, iar femeile parca nu vor sa-si paraseasca viata de independanta; iesitul in oras, shopingul, saisfactia unui serviciu bun, calatoriile, somnul linistit si neintrerupt… etc. Si atunci apeleaza la "comoditatea laptelui praf". Nu e necesara prezenta lor-poate face asta oricine din familie. Nu conteaza celelalte aspecte : atasamentul, dedicarea,..etc atata timp cat proaspata mamica isi reia oarecum viata sau cel putin asa se straduie ea sa creada. Adevarul e ca dupa ce faci un copil viata ta se schimba. Sotul meu a ajuns la concluzia asta in a 3a noapte de cand am venit cu copiii acasa. si ia luat cateva alte nopti pana a acceptat ideea ca viata nostra este imbogatita cu venirea fiecarui copil in familia noastra. Nu e usor sa renunti la tine. De-abia atunci cand renunti la eul tau, il recapeti cu adevarat. Si-ti recapeti si bucuria, si pacea, si te redescoperi.
Draga Ama! Sunt total de acord cu cele scrise de tine. Pot sa spun ca am alaptat pana la 11 luni si am incercat si dupa, dar bebele meu ma tot musca si refuza sanul. Nu mi s-a parut deloc o problema sa alaptez din 2 in doua sau 3 in 3 ore. Nu am renuntat la shopping sau mai stiu eu ce. Am dus bebele cu mine si am alaptat cand era nevoie. De ex. odata pe scarile de la Shopping Center Bega ptr ca nu am gasit alt loc…Unii vorbesc despre comoditate etc etc. Au fost cele mai frumoase si linistite 11 luni din viata mea de mama. Acum bebe bea de 3 x pe zi lapte din stcila si mi-e groaza de atata frecat, sterilizat sticle si de cumparat saptamanal lapte praf.
Buna ziua,numele meu este Adela si sunt din Timisoara. Am un baietel de aproape o luna si avem probleme cu alaptatul. Intrebarea mea este daca cunoasteti vreun consultant in alaptare din Timisoara. Va multumesc mult,o zi buna!
Buna Adela! 🙂 Cauta pe Facebook grupul Alapteaza! si intreaba acolo. Stiu ca sunt pe grup cateva din fetele care sunt consultanti si sigur vei gasi suport. Eu nu am date de contact private. Mult succes!