Titlu – Doamna si licornul
Autor – Tracy Chevalier
Editura – Polirom
An – 2005
Numar pagini – 324
abandonat* slab* mediocru* mediu* bun* foarte bun* excelent* capodopera
Prima linie – Mesagerul mi-a spus ca trebuie sa ma prezint de indata. Asa e Jean le Viste: asteapta de la toata lumea sa faca pe loc ceea ce spune el.
Ultima linie – Cat despre mine, nu m-am uitat la tapiseriile cu doamnele care priveau in jos de pe peretii lor, nici la nobilii care mancau, beau, radeau si dansau. N-aveam nevoie sa ma uit la ei ca sa stiu ca zambesc cu totii.
Al patrulea roman scris de Tracy Chevalier este la prima vedere foarte apropiat tematic de celebrul Fata cu cercel de perla. Avem pictori, avem artisti, patroni bogati, comenzi si femei deosebite pe post de muze. Dar daca nu ne lasam influentati doar de tema, o simpla lectura ne dezvaluie un roman total diferit, chiar daca pe alocuri sub nivelul impus deja de Fata cu cercel de perla.
De aceasta data Chevalier tese (cuvant de baza) o intreaga istorie in jurul unor frumoase tapiserii pe care le puteti admira si voi aici.
Dar pe langa intriga incurcata si care ne transpune fermecator in lumea renascentista, Chevalier exceleaza in doua directii ce tin de detaliu: descrierea cu lux de amanunte al procesului de tesere a tapiseriilor (de la culori la taiere) si incredibilile descrieri senzoriale si olfactive ale fetei nevazatoare a mesterului.
Si nu, nu veti citi cascand plictisiti o carte despre cum o echipa de oameni stau si tes zi si noapte. Probabil tocmai in asta consta talentul lui Chevalier si tocmai de aceea o carte despre tesut este una pe care nu o poti lasa din maini si care ti se infige in suflet precum acele harnice ale mesterilor si lasa urme de ate argintate.
Este inca un roman pe care il recomand cu multa caldura. Si daca dupa Fata cu cercel de perla nu eram absolut sigura, acum stiu ca nu vreau sa ratez vreo carte scrisa de Chevalier.
da, sunt superbe.
trebuie sa recunosc ca ultima aparuta la noi "simetria de temut" nu m-a dat chiar pe spate, dar e posibil sa nu fi avut eu cea mai buna dispozitie pentru asa ceva cand am citit-o. mi s-a intamplat si cu "ingeri cazatori". prima oara cand am citit- nu mi s-a parut grozava, dar dupa aia mi-a placut.
"albastru pur" e absolut superba. cea mai misto, din punctul meu de vedere, of course.
@ady – vreau si eu sa le citesc pe celelalte, deocamdata numai pe astea doua le-am citit si tare curioasa m-au facut 😀