Esti trezit la 6.30 dimineata de un clopotel de metal, din acela cum se folosea in scoala generala cand se lua curentul.
Te trezesti in asternuturi albe, imaculate si prin geamurile pe jumate acoperite cu perdelute roz, strabat primele raze de soare.
Faci exercitii de inviorare si de repiratie in aerul tare si rece de munte.
Te plimbi descult in iarba plina de roua.
Lumea te saluta vesela: „Buna dimineata! Cum ati dormit? Bine, bine!”
Micul dejun este cea mai apetisanta masa a zilei: granola proaspata si crocanta, lapte de soia, sos de fructe proaspete, nuci macinate, susan, seminte de in, de floarea soarelui si de dovleac.
Dupa micul dejun treci in graba prin camera, iti iei carnetelul si sticluta goala pe care o umpli (tot in graba) cu ceaiul din ceainicul pe care scrie numele tau (si unde se afla un ceai din plante special amestecate pentru tine)!
Intri la cursurile de dimineata despre cum sa traiesti sanatos, despre nutritie si despre cele mai frecvente boli ale timpurilor noastre (explicate babeste!).
Urmeaza ora de gimnastica, ora de masaj, de sauna, de hidromasaj si fomentatiile (cum ce sunt fomentatiile? esti acoperit timp de trei minute cu o patura incinsa pe o plita, dupa care timp de 30 de secunde esti masat cu cuburi de gheata. Repeat over and over again!)
La ora pranzului esti deja epuizat si infometat. Iti umpli farfuria de salate, tocanite de legume si paine neagra din faina proaspat macinata.
Sa nu te gandesti ca ai voie sa aplici regula „fie omul cat de mic, dupa masa doarme un pic!”. Nu, nu! Oameni cu energie nesfarsita te incalta cu forta si te invita la o lunga si sustinuta plimbare in padurile din imprejurimi.
Intors, apuci sa faci un dus si cu pielea infierbantata continui seria de masaje, hidromasaje si cursuri (cursul cel mai cautat este cel culinar :))!
La cina ajungi cu multa energie. Nu, nu pentru ca mai dispui de asa ceva….ci pentru ca, dupa atata alergatura prin paduri, fara nimic de rontait (ce bine era acasa, cu buticul din coltul blocului!) esti infometat ca un lup :).
Cina este cea mai nesatisfacatoare masa a zilei, mai ales pentru omul modern, invatat sa se indoape cu fripturi si cantitati exagerate de hrana dupa ora 21.00: aici vei servi doar o ciorba. O zeama lunga din multe legume si cu paine (neagra bineinteles!) prajita cu sos de usturoi.
Seara se lasa blanda peste dealurile izolate unde traiesti acum.
Oamenii se plimba linistiti, agale si povestesc cu voci molcome. Lumea este linistita si rasufla a libertate si liniste.
Ti se zambeste si nu esti privit ca un ciudat pentru ca esti tolanit pe iarba si citesti in pozitii contorsionate.
Ajungi in camera epuizat si aprinzi veioza de la capatul patului. Linistea iti (h)raneste urechiile.
Auzi greierii si poti distinge aripile gazelor ce zboara spre lumina de la geamul tau.
Ai doar un vag semnal la telefon. Nu ai radio, nu ai TV, nu ai (fereasca sfantu!) internet!
Adormi in liniste, in asternuturi albe imaculate si cu perdeluta roz in geam!
PS Sunt extrem de curioasa daca cineva recunoaste locul! 🙂
Un Spa cumva? unde?
il stiu dar nu ii mai stiu exact numele. este ca o tabara speciala, unde oameni merg anual pentru a se „dezintoxica”. Este in mjlocul naturii si este, probabil foarte frumos. Numele, cum am zis, nu il mai tin minte exact, dar era ceva mai putin uzitat astazi; ceva de genul….tabara, rezervatie, herghelie?:)
@Richie – un fel de. in judetul Mures
@ anonimule – mai, mai ce le stii tu pe toate. mai sa cred ca de la mine le-ai aflat :)))
se prea poate Ana. Oricum, cred ca e un loc frumos.
@ a. (pe scurt de la anonimule :P) da, este un loc frumos si cred ca tu te-a simti bine acolo 🙂
este Breaza?
@Mariana – este Herghelia, langa Tg. Mures.
Din cate stiu Breaza a fost construita dupa acelasi concept. Am inteles ca la Breaza e tratamentul mai divers si mai specializat, dar dezavantajul e ca e chiar in sat.
Herghelia e in pustietate 🙂